joi, 2 aprilie 2009

Povestea guguştiucului din mansarda



Undeva in mansarda antica,bine captusita cu tablouri vechi ce au fost date afara din casa si aglomerata de mobila de pe vremea boierilor,zace un cuibusor de "pitici"gri;niste pitici care in mod voios imi dau trezirea,lasandu-mi impresia de odihnita.
La fel ca in fiecare dimineata,ma trezesc la ganguritul lor,casc si ma intind in patul cald si pufos, ma ridic in fund,dupa care fac un salt si ajung la geam.Ma mai intind odata,apoi ma uit spre Turnul lui Stefan cum rasare soarele.Ma asez pe scaun imi iau chitara in mana si cu geamul deschis ma pun pe cantat balade la rasaritul soarelui si la invazia aerului cald.Vreme de 5 minute am fost singura.Atat,doar atat.Dupa acele 5 minute se stransese un alai de pitici,ce gangureau sub forma unui cor de tenori.se uitau la mine si asteptau sa-mi manance din palma firimiturile din portia zilnica.Sprijin chitara de dulapul de la geam si ma indrept spre pervaz cu bolul plin de firimituri.Fac 2 pasi.Apoi ma opresc.Observ ca unul din ei lipseste,chiar unul dintre preferatii mei;cel cu penajul cel mai inchis,care la gat are 2 dungi mult mai colorate ca ale celorlalti.De ar putea vorbi...De m-ar putea intelege....De as putea sa intreb unde este bietul colorat....
Deodata se aude un "Gugu-stiuc!Gugu-Stiuc!".Coloratul avea modul lui special de a ma chema;stia ca reactionez altfel decat la ceilalti,mult mai repede.Ghindandu-ma dupa sunet,urc pe scari si ajung la mansarda.Descui mansarda si intru.Acolo parea sa fie cu totul alta lumea.Zidurile erau pline de tablouri ce sclipeau si pareau aurii din pricina soarelui puternic;era cald si o atmosfera asa de placuta incat pana si praful de pe pardoseala te facea sa crezi ca Gugustiucul ce se afla in cuibusorul de sub un birou vechi,prafuit cu sertarele si usitele rupte facea parte tot din acel decor auriu.
Zacea acolo.M-a vazut prin gaura cheii chiar de cand urcam scarile.Statea si ma privea.Nu zicea nimic.Apoi s-a dat jos din cuib si cum mergea el balanganindu-se pe gherutele sale se indreapta spre mine.Ma pun jos in fund si intind palmele murdare de praf si firimituri ramase de la ceilalti porumbei,iar el imi sare in palme;ciuguleste 3 firimituri dupa care isi fixeaza privirea pe mine.L-am luat si l-am strans cu drag la piept,gandindu-ma de ce oare statea separat de ceilalti in coltul acela.Am iesit din mansarda,am incuiat-o,am coborat scarile si m-am intors in camera cu Gugustiucul in brate;ceilalti gugustiuci cum l-au vazut isi luasera zborul.M-am prins eu,oarecum,ca ceva se intamplase in grupul lor.I-am facut un culcus dintr-o cutie de carton si l-am cuibarit frumos sub patul meu inalt.De atunci el este ceasul meu desteptator,prietenul si tovarasul meu oriunde merg.
Gugu-stiuc si tie!

miercuri, 25 martie 2009

Cu zambetul sub soare


Undeva pe langa liceu,cu mult timp dupa ore:)...
Fara ghiozdanul greu ce il port mereu in spate,fara telefonul stupid ce suna almost din 2 in 2 minute,fara blugii de care sa ma simt constransa,ci doar in pantalonii de training,fara ceasul de la mana dreapta ce ma jeneaza ori ma face sa ma uit la el,fara senzatia ca trebuie sa fiu acasa la cutare ora;soare afara,totul uscat pe jos,oras pustiu-cu exceptia unui taximetrist caruia i'am taiat calea si caruia,sa ii spun intr'un mod mai frumos,i s'au intimidat calcaiele de pe frana si devenise vulgar cand eu treceam agale pe strada facandu'l in mod intentionat sa astepte.Pasarile cantau,soarele batea destul de tare si mai ca imi venea sa dau geaca jos de pe mine,sa ma descalt si sa fug in tricou pe asfaltul incins.Iar pentru mine...ziua s'a terminat in cel mai frumos mod posibil:am ajuns acasa si am cazut lata pe pat,adormind cu gandul la...libertatea ce nu o mai simtisem de mult sau la....

vineri, 20 martie 2009

Frig,inghet,alb.Merg pe strada.In drum spre scoala ma gandeam la cat de aspra va fi cu mine ziua ce tocmai se coace.Merg pe o alee pustie;printre putinele sunete amortite care le aud,se aude mocnit un sunet de parca se rup copaci.Este de fapt sunetul cauciucurilor ce sparg gheata.Fluturii albi tot mi se izbesc de fata si deja...uuuuh...simt ca imi vine sa imi trag palme.Parul e ud,picioarele sunt ude,mi'e frig,somn,foame.Da ce mai conteaza?E scoala,nu?La dracu'n praznic cu scoala asta!Nu mai bine ma duc eu si beau un ceai la caldura decat sa ma duc in clasa mizerabila,minuscula si urat mirositoare in care invat?Sa aleg o ora singura pe canapea,la o bere,la caldura,unde miroase a glade,sau o ora la inghesuiala cu 29 de persoane,muncindu'mi mana,in curent,in miros de pufuleti,sandwichuri si usturoi:?...Niciuna.Ca o persoana zapacita si fara pic de minte,aleg sa bantui o ora prin oras sa admir anotimpul ce urmeaza dupa primavara(in cazul nostru iarna).Trafic,aglomeratie,claxoane si urlete iritante in intersectia de langa liceu.Nu ma mira;e dimineata,drum inaccesibil,oameni prosti,necivilizati.Imi continui drumul cu aceleasi ganduri si muzica in urechi.Ma opresc pe o banca.Imi bag ciocul in gulerul de la geaca sa nu'mi inghete si inchid ochii pentru 3 secunde.Ma bate cineva pe umar,ridic capul amortita,imi trage mana si imi intinde un leu:
-Du'te!cumpara'ti o paine!
-Nu sunt cersetoare
-Din moment ce dormi pe banci,eu zic ca...
-Dar...nu dormeam.imi adaposteam barbia de frig
-Ummm...
-Da!E adevarat!Pe bune...Fi serios nene!uita'te la mine.arat eu a om fara casa si neingrijit?As fi avut acum 3 sacosi cu haine dupa mine si 2 cu mancare,probabil si un copil mai mic de mana.
Omul imi intoarse spatele si pleca suspinand ca nu si'a inceput ziua cu o fapta buna.La fel de dezamagita ca si acesta imi strang ghiozdanul si o iau incet spre scoala...

joi, 19 martie 2009

De aia.Te iubesc!


Oare de ce mi'e frica sa ma uit in ochii tai caprui?Ochii tai ce inspira pace si caldura;ochii tai care atunci cand ii vad imi inmoaie picioarele si imi da sentimentul de proaspat trezit?Ochii pasnici si totusi ochii de care ma tem.De ce atunci cand iti vad minunatele forme masculine pasii tind sa nu se opreasca,ci sa treaca pe langa tine?De ce cand iti aud vocea ma linistesc,ma inmoi si totodata ma apuca fiori de gheata?De ce modul tau de gandire doreste sa ramana o enigma pentru mine?Nu trebuia sa fi perfect...